Fratii de la Toflea - O, Kristos Phendea

Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea...

Se aud pasi in departare, in urma de tot. Umblu in intuneric dar nu imi pasa. Mai trebuie sa ghicesti cam pe unde vine vreo groapa si sari... Mai vine cate un om, al carui chip il uiti indata ce nu il mai zaresti. Prin jurul meu mai rasar din cand in cand luminii dar nu le prea bag in seama. Mai spun cate o minciuna, mai insel pe vreun chip sters si asa trece timpul. Picioarele imi tremura sub o povara ce a devenit tot mai grea, pe care nici macar nu o observasem. Mai cad in genunchi, mai cad intr-o groapa, dar merg mai departe. Oh, drumul devine din ce in ce mai greu, cand voi ajunge la capat? De unde povara asta atat de grea? Cand s-au adunat atatea? O, dar ce se aude in urma mea? Ma intorc cu greu si privesc in urma, niste lanturi grele se pierd undeva in intuneric, iar eu sunt legat de ele. De as putea sa ma scap de ele... povara asta e prea grea ca sa ma aplec sa rup lantul, ma va zdrobi. Oamenii trec tot mai rar pe langa mine. Strig spre ei, dar nu ma baga in seama. Le cer ajutor dar ei imi intorc spatele, le e greata de mine. Uni sunt tristi, alti inseala si mint. Cine ma va salva? Cine va privi si spre mine? Nu se gaseste nimeni care sa se indure de mine? E asa de grea povara asta. Dar de undeva se zareste o lumina. O lumina asa de calda si dulce. Incep sa alerg spre ea cu disperare, dar povara e asa de grea. Dintr-o data cad si povara cade peste mine. Privesc in urma, lantul s-a sfarsit. Din intuneric cineva ma trage inapoi pe calea pe care am urmat-o pana atunci. Credeam ca sunt pierdut, uitat de toti cand Lumina s-a apropiat de mine. Lantul a disparut iar povara mea a fost aruncata intr-un ocean, intr-un ocean al uitarii si o mana spre mine a venit. Era strapunsa. Numele meu era scris pe ea. Am auzit un glas care spunea "Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea incat a dat pe singurul Sau Fiu ca oricine crede in El sa nu piara ci sa aiba viata vesnica". Si am crezut. Iar atunci cand am crezut am fost imbracat in haine albe, am primit pace, am primit iertare...

Speranta- M-ai iertat, m-ai salvat

Rascumparat...

Sfant, Sfant, Sfant e Dumnezeul nostru

Care s-a coborat din slava pe pamant

Pentru a aduce pace si iertare

Si cu Dumnezeu impacare.

Pentru a ne da eliberare

Si a zdrobi pe vrajmas in picioare

Covarsit de ale noastre pacate

Spre Golgota a pasit

Sange curgea pe a lui chip

Si a murit, pentru mine, un nelegiuit...

Cine a meritat Doamne a ta iertare?

Si uita-te Doamne, pentru ce ticalos ai murit...

Oh, Dumnezeul meu voi putea eu oare

Sa iti multumesc vreodata indeajuns

Pentru jertfa Ta si sangele scurs?

Dar Doamne, Tu astazi esti viu

Si in inima mea lucrul acesta il stiu,

Am primit in dar iertare si rascumparare.

Caci la mine nimeni nu s-a uitat

Eram pierdut, zdrobit de pacat

In oceanul lumii de toti uitat

Dar acum Doamne sunt fericit

Caci stiu ca spre mine ai privit

Si ai gasit cu cale sa ma ridici in picioare

Si in haine albe sa ma imbraci

Pana vei reveni in splendoare!

Declaratie de dragoste...

M-am gandit sa fac o postare cu cele mai frumoase declarati de dragoste pe care le-a facut omul lui Dumnezeu.

1 Iov 1:23: "Domnul a dat si Domnul a luat - binecuvantat sa fie Numele Domnului" Desi a ramas fara familie, fara casa, fara bani si cu o nevasta care il indemna sa blesteme pe Dumnezeu Iov si-a demontrat credinciosia si dragostea pentru Dumnezeu prin aceste cuvinte.

2 Psalmul 18:1 "Te iubesc din inima Doamne taria mea! Doamne, Tu esti stanca mea, cetatuia mea, izbavitorul meu!" Acesta este doar un Psalm din cei 150 care exprima iubirea ce o purta David Domnului. Acea dragoste ce se poate salasui doar intr-o inima atinsa si curatata de Dumnezeu.

3 Isaia 26:9 "Sufletul meu Te doreste noaptea, si duhul mea Te cauta inaluntrul meu" Sunt cuvintele ce le-a rostit Isaia pentru a-si spune dorinta ce fierbea in inima lui, dragostea pe care o avea inpreuna cu nevoia de a al avea si pastra pe Dumnezeu langa el.

4 Hababcuc 3:17 -18 "Caci chiar daca smochinul nu va inflori, vita nu va mai da rod, rodul maslinului va lipsi, si campiile nu vor mai da hrana, oile vor pieri din staule si nu vor mai fi boi in grajduri, eu tot ma voi bucura in Dumnezeul mantuirii mele!" Nadejdea pe care o are Habacuc in Dumnezeu este data de dragostea care locuieste in inima lui. Daca vei citi toata cartea lui Habacuc vei vedea deznadejdea ce este in el la inceput ca mai apoi din capitolul 3 sa se schimbe situatia radical... de ce? pentru ca Habacuc a vazut maretia, grandoare si slava lui Dumnezeu, iar nadejdea intarita de dragoste a renascut in el.

5 Matei 16:15-16 "'Dar voi', le-a zis El, 'cine ziceti ca sunt Eu?' Simon Petru drept raspuns I-a zis: ''Tu esti Hristosul, Fiul Dumnezeului celui viu'" Declaratia lui Petru a dat la iveala ce gandea el si gandul acesta era in el pentru ca Dumnezeu l-a pus impreuna cu dragostea si respectul.

6 Ioan 20:28 "Domnul meu si Dumnezeul meu" Am lasat cel de pe urma acest verset intrucat este cea mai frumoasa marturisire de dragoste pe care a facut-o cineva din Biblie, cel putin pentru mine, catre Domnul si Dumnezeul nostru. Hmm si ea vine din partea lui... Toma?!! Da, din partea lui Toma care si-a capatat numele de "necredincios" in urma indoielii sale. In ce ma priveste pe mine eu pe Toma il vad ca un ucenic credincios, care a fost alaturi de Domnul Isus in cele mai grele momente. Datorita sinceritati lui Toma noi am primit versetul "Eu sunt calea adevarul si viata. Nimeni nu vine la Tatal decat prin prin Mine" (Ioan 14:6). Tot el a marturisit ca "Haidem sa mergem si noi sa murim cu El!" (Ioan 11:16), fiind gata sa se sacrifice pentru Domnul... Istoria consemneaza ca Toma a fost fondator al primei biserici din India. Un ucenic printre canibali. A adus oameni la Domnul si in final a murit pentru adevarurile scripturii- strapuns de o lance-.

Pentru al iubi pe Dumnezeu trebuie sa-L cunostem. Pentru a-L cunoaste trebuie sa citim Cuvantul Sau. Pentru a intalege Cuvantul Sau treubuie sa ne rugam neancetat.

Pentru a fi mantuiti trebuie sa credem in Cel ce a murit pe cruce pentru noi si a inviat ca sa ne de-a viata si noua. Pentru a fi mantuiti trebuie sa ne pocaim de pacatele noastre si sa incepem o noua viata alaturi de Isus in fiecare zi. Da, trebuie sa traim cu Dumnezeu in fiecare zi.

Toti aceia pe care i-am enumerat mai sus sunt oameni care au cunoscut pe Dumnezeu, L-au iubit si s-au inchinat Lui in fiecare zi traind intr-o in fiecare zi alaturi de Creatorul lor.

Asculta Doamne strigatele mele

Ce sa fac cand viata ma pune pe tusa?

http://metanoiafm.ro/persperctive-eterne

Am gasit o serie de predici ale pastorului Cristian Barbosu pe care vreau sa vi le impartasesc si voua, mai ales celor ce trec prin incercari. Domnul sa va binecuvanteze!

Inima noastra stie

Se apleaca soarele spre mare

Se scufunda in adanc

Noaptea isi arunca mreaja

Si stele palesc in norii negri de mormant...

Iar calea se ingusta tot mai mult

Pasim anevoie spre al nostru tel

Urmati de povara si de cruce

Drumul a devenit tot mai greu

Privim uni la alti cu ochii inlacrimati

Inima noastra stie si buzele soptesc

"Vine Domnul, ce bucurie

Chipul Lui o sa-L vedem"

Nici spini nici intristari

Nu ne stau in cale

Lupta ce o luptam

Ne aduce multa pace

Iata zorile se ivesc

Timpul e pe sfarsite

Tu, calator incotro te indrepti?

Inspre lupta sau pierzare?